CUM VA INFLUENTEAZA GRASIMEA CREIERUL

        Nimic din ce puneti in gura nu este mai agreabil sau dezagreabil pentru structurile complexe ale celulelor dumneavoastra cerebrale decat grasimea. Creierul este cel mai gras organ din organism: este alcatuit din 60% din lipide (diverse tipuri de substante grase). Compozitia acestor grasimi poate influenta profund insasi arhitectura celulelor, abundenta sau saracia atat de importantelor dendrite si sinapse - pivotii inteligentei, invatarii, memoriei, atentiei, concentrarii si dispozitiei, moleculele grase pot modifica de asemenea cat anume din fiecare tip de neurotransmitator pot produce si elibera celulele cerebrale - fie ca declanseaza gene si hormoni care va fac sa va simtiti bine sau rau, fie ca aduc castig sau paguba asupra creierului dumneavoastra.

Grasimea nepotrivita duce la vatamarea creierului

    Daca nu va hraniti creierul cu cotele  necesara de grasimi bune si ii furnizati prea mult din cele rele, creierul poate deveni ineficient, poate chiar disfunctional. Privat de moleculele grase cuvenite si inundat cu cele rele, tesutul dumneavoastra cerebral poate intra intr-o stare de foamete partiala - o imagine nu prea placuta. Membranele exterioare ale celulelor cerebrale se pot rigidiza si zbarci; cresterea tentaculelor dendritice, care ies in afara pentru a realiza comunicarea cu alte celule, poate fi intrerupta; bogatul flux chimic de neurotransmitatori se poate usca, devenind incapabil sa ajunga la neuroni si sa poarte mesaje de la unul la altul. Este un dezastru pe care natura nu l-a intentionat vreodata. Totusi aceasta este starea creierelor multor oameni. Astfel, grasimea pe care o mancati in timpul vietii va modeleaza constant creierul.
IDEEA DE BAZA:
Tipul de grasimi cu care va hraniti creierul de la nastere pana la moarte constituie una dintre deciziile cele mai importante pe care le puteti lua vreodata spre binele sau in detrimentul dumneavoastra.

Grasimea care opreste dezvoltarea creierului

     Grasimea pe care o mancati poate schimba configuratia celulelor dumneavoastra cerebrale, in bine sau in rau. Cercetatorii stiu mai bine de un deceniu ca grasimile saturate au un efect ingrozitor asupra creierelor mamiferelor.

GRASIMI BUNE SI GRASIMI RELE PENTRU CREIER

                          Grasimi care stimuleaza creierul            

• acidul docosahexaenoic (DHA): cea mai stimulativa grasime tip omega-3. O obtineti mancand peste si fructe de mare sau luand suplimente.
• EPA: cealalta grasime omega-3 de mare potenta, obtinuta din peste sau untura de peste.
• acid linolenic: grasimile tip omega -3 cu lant scurt pe care organismul trebuie sa le transforme in omega-3  cu lant lung pentru a fi benefice creierului. Le gasiti in verdeturi, nuci si seminte de in.
• grasimi mononesaturate, ca in uleiul de masline: contin antioxidanti, nu sporesc riscul vascular si sunt benefice pentru memorie.

                     Grasimi care vatama creierul 

• grasimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, branza. 
• uleiuri vegetale hidrogenate: margarina, maioneza, hrana procesata. Verificati eticheta.
• acizi grasi trans: margarine, hrana procesata, alimente de tip fast-food prajite, de exemplu cartofii prajiti
• excesul de uleiuri vegetale omega-6: hrana procesata, uleiuri vegetale, ca uleiu de porumb, de sofran si de floarea soarelui.

       Cel mai mare dusman este grasimea saturata; aceasta provoaca, previzibil, efecte negative majore asupra memoriei si invatarii; grasimea mononesaturata (uleiu de masline) poate fi benefica pentru memorie, iar grasimea polinesaturata poate avea efecte bune sau rele, in functie de tip. Efectele daunatoare ale grasimilor saturate asupra creierului par sa fie cumulative. Daca timp de mai multi ani, aveti un regim alimentar ce contin multe grasimi animale, riscul de „prostire” creste. In fapt, se pare ca in timp, creierul incepe sa se adapteze la o dieta bogata in grasimi animale, provocand dificultati in invatare. Cu alte cuvinte pericolul vine de la grasimea saturata insasi, nu de la un dezechilibru sau de la lipsa altor grasimi benefice.

(Jean Carper - „Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului”)