CUM VA INFLUENTEAZA GRASIMEA CREIERUL

        Nimic din ce puneti in gura nu este mai agreabil sau dezagreabil pentru structurile complexe ale celulelor dumneavoastra cerebrale decat grasimea. Creierul este cel mai gras organ din organism: este alcatuit din 60% din lipide (diverse tipuri de substante grase). Compozitia acestor grasimi poate influenta profund insasi arhitectura celulelor, abundenta sau saracia atat de importantelor dendrite si sinapse - pivotii inteligentei, invatarii, memoriei, atentiei, concentrarii si dispozitiei, moleculele grase pot modifica de asemenea cat anume din fiecare tip de neurotransmitator pot produce si elibera celulele cerebrale - fie ca declanseaza gene si hormoni care va fac sa va simtiti bine sau rau, fie ca aduc castig sau paguba asupra creierului dumneavoastra.

Grasimea nepotrivita duce la vatamarea creierului

    Daca nu va hraniti creierul cu cotele  necesara de grasimi bune si ii furnizati prea mult din cele rele, creierul poate deveni ineficient, poate chiar disfunctional. Privat de moleculele grase cuvenite si inundat cu cele rele, tesutul dumneavoastra cerebral poate intra intr-o stare de foamete partiala - o imagine nu prea placuta. Membranele exterioare ale celulelor cerebrale se pot rigidiza si zbarci; cresterea tentaculelor dendritice, care ies in afara pentru a realiza comunicarea cu alte celule, poate fi intrerupta; bogatul flux chimic de neurotransmitatori se poate usca, devenind incapabil sa ajunga la neuroni si sa poarte mesaje de la unul la altul. Este un dezastru pe care natura nu l-a intentionat vreodata. Totusi aceasta este starea creierelor multor oameni. Astfel, grasimea pe care o mancati in timpul vietii va modeleaza constant creierul.
IDEEA DE BAZA:
Tipul de grasimi cu care va hraniti creierul de la nastere pana la moarte constituie una dintre deciziile cele mai importante pe care le puteti lua vreodata spre binele sau in detrimentul dumneavoastra.

Grasimea care opreste dezvoltarea creierului

     Grasimea pe care o mancati poate schimba configuratia celulelor dumneavoastra cerebrale, in bine sau in rau. Cercetatorii stiu mai bine de un deceniu ca grasimile saturate au un efect ingrozitor asupra creierelor mamiferelor.

GRASIMI BUNE SI GRASIMI RELE PENTRU CREIER

                          Grasimi care stimuleaza creierul            

• acidul docosahexaenoic (DHA): cea mai stimulativa grasime tip omega-3. O obtineti mancand peste si fructe de mare sau luand suplimente.
• EPA: cealalta grasime omega-3 de mare potenta, obtinuta din peste sau untura de peste.
• acid linolenic: grasimile tip omega -3 cu lant scurt pe care organismul trebuie sa le transforme in omega-3  cu lant lung pentru a fi benefice creierului. Le gasiti in verdeturi, nuci si seminte de in.
• grasimi mononesaturate, ca in uleiul de masline: contin antioxidanti, nu sporesc riscul vascular si sunt benefice pentru memorie.

                     Grasimi care vatama creierul 

• grasimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, branza. 
• uleiuri vegetale hidrogenate: margarina, maioneza, hrana procesata. Verificati eticheta.
• acizi grasi trans: margarine, hrana procesata, alimente de tip fast-food prajite, de exemplu cartofii prajiti
• excesul de uleiuri vegetale omega-6: hrana procesata, uleiuri vegetale, ca uleiu de porumb, de sofran si de floarea soarelui.

       Cel mai mare dusman este grasimea saturata; aceasta provoaca, previzibil, efecte negative majore asupra memoriei si invatarii; grasimea mononesaturata (uleiu de masline) poate fi benefica pentru memorie, iar grasimea polinesaturata poate avea efecte bune sau rele, in functie de tip. Efectele daunatoare ale grasimilor saturate asupra creierului par sa fie cumulative. Daca timp de mai multi ani, aveti un regim alimentar ce contin multe grasimi animale, riscul de „prostire” creste. In fapt, se pare ca in timp, creierul incepe sa se adapteze la o dieta bogata in grasimi animale, provocand dificultati in invatare. Cu alte cuvinte pericolul vine de la grasimea saturata insasi, nu de la un dezechilibru sau de la lipsa altor grasimi benefice.

(Jean Carper - „Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului”)

Vitaminele solubile - complexul vitaminic B

Complexul vitaminic B

• cuprinde toate vitaminele din grupa B, vitaminaH (biotina), acid paraminobenzoic (PABA), colina si inozitol.
• toti acesti compusi vitaminici isi exercita efectele biochimice si fiziologice specifice in mod sinergic, intr-o stransa interdependenta.
• este foarte cunoscut faptul ca unele simptome, cum ar fi caderea si incaruntirea prematura a parului, matreata, deshidratarea pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate  doar prin asigurarea unui aport suficient de vitamine B, fara a se utiliza sampoane sau creme extrem de scumpe.

Componentele complexului vitaminic:

1. Vitamina B1(tiamina)  are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. In stare naturala se gaseste in cereale si drojdie. Este cunoscuta si sub denumirea „vitamina performantei intelectuale”, deoarece are efecte benefice asupra activitatii sistemului nervos si asigura cresterea randamentului intelectual. Are si un usor efect diuretic. Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul, cresc necesitatea de vitamina B1. Aduce o contributie importanta si la mentinerea tonusului musculaturii netede. Carenta duce la aparitia bolii beri - beri.
2. Vitamina B2 (riboflavina) are un determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor si in catabolismul lipidelor si al glucidelor. Imbunatateste vederea (creste sensibiltatea retinei) si contribuie la dezvoltarea fizica. Lipsa de vitamina B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizeaza aparitia unor boli dermatologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei proteinelor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatii de stres. In alimente se gaseste impreuna cu vitamina B1. Doza zilnica necesara: 1,7 mg
3.  Vitamina B3 (niacinamida, amida acidului nicotic, factor pp) are un rol deosebit de important in procesul de oxido - reducere (producere a energiei), respectiv, in anabolismul si catabolismul lipidelor si glucidelor. Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulina). Are un efect calmant al durerilor migrenoase, imbunatateste circulatia sanguina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). Participa la formarea unui complex de proteina numit triptofan. Deficienta duce la aparitia pelagrei. DZR:15 - 20 mg
4. Vitamina B4 (acidul folic) favorizeaza absorbtia fierului , participa la metabolismul unor aminoacizi, la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si de aceea este foarte utila in tratamentul unor anemii. Dezvolta sinteza ADN pentru crestera rapida a celulelor. Este de mare ajutor tractului digestiv si in perioada sarcinii. Lipsa acidului folic este un factor de risc. Poate genera malformatii (spina bifida). De asemenea, deficienta poate provoca: disfunctionalitati in sinteza proteinelor, afectiuni ale tuburilor neuronale, cresterea riscului imbolnavirii de inima. Recent, un grup de medici din Alabama  a raportat ca acidul folic are un rol important in profilaxia cancerului de col uterin. DZR: 400 mg.
5. Vitamina B5 (acid pantotenic) are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si, prin aceasta, la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si influenteaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila pentru functionarea normala a glandelor suprarenale. DZR: 10 mg.
6. Vitamina B6 (piridoxina), prin faptul ca activeaza unele enzime, are multiple roluri: Paticipa la metabolismul aminoacizilor, ai acizilor grasi esentiali si ai fierului. Se gaseste in drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila formarii anticorpilor si a hematiilor (globulele rosii). Deoarece are un rol imporatnt in metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in raport direct cu cantitatea de proteine consumate. Aportul crescut de proteine si un efort fizic sustinut si intens mareste considerabil necesarul de vitamina B6 al organismului. Lipsa acestei vitamine afecteaza structura si functionarea normala a tesutului muscular. Observatiile clinice au dovedit ca un aport substantial de vitamina B6 contribuie in mare masura la atenuarea tensiunii nervoase  si a durerilor asociate ciclului menstrual si la ameliorarea senzatiei de greata. Deficienta duce la amorteala in degete, stare de slabiciune,insomnie. Este necesara la fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural.
7. Vitamina B7(biotina, Vitamina H)  este un element component al unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si in prevenirea alopeciei (cheliei). Sportivii necesita cantitati mai mari din aceasta vitamina. DZR: 0,2 mg Biotina C plus NUTRILITE   
8. Vitamina B8 ( colina) este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente. Impreuna cu inozitolul (ambele sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, precum steatoza hepatica (incarcarea cu grasimi a ficatului), impiedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la eliminarea substantelor toxice din organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.
9. Vitamina B9 (inozitolul)  favorizeaza cresterea parului si previne ateroscleroza. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esentiale ale membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabila transmiterii impulsului nervos, si, deci, activitatii cerebrale. Are si un efect calmant pronuntat.
10. Vitamina B10 (acidul para-aminobenzoic) contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiilor. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotenic. Lipsa de PABA duce la incaruntire si la aparitia exemenelor.
11. Vitamina B12( cobalamina) are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea celulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale. Din aceste motive este utila in profilaxia  si in tratamentul anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Transforma acidul folic in forma activa. Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionalitatii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Deficienta provoaca anemia. DZR: 2 mcg